Din inima unei fabrici de cherestea: Interviu cu „Giorgio” Prelipcean (HS Rădăuți)

Hala de tăiere este inima unei fabrici de cherestea. Este locul în care bușteanul este secționat în cherestele, la un randament cât mai bun. În fabricile de cherestea Holzindustrie Schweighofer, pe linia de alimentare a secției de tăiere, pe un program individual, se introduce o singură specie și o singură dimensiune de buștean, fie pin, molid sau brad. Apoi, cu ajutorul tehnologiei de ultimă generație, bușteanul ia forma cherestelelor, ce ulterior, în cadrul altui proces tehnologic, vor fi uscate și apoi rindeluite, prelucrate superior și ulterior vor fi folosite de meseriașii din industria mobilei sau a construcțiilor.

Încă de la începuturi, hala de tăiere de la fabrica Holzindustrie Schweighofer Rădăuți a avut un singur dirijor, Gheorghe Prelipcean sau, cum mulți îl știu, Giorgio. Cu o figură severă, dar cu o inimă mare, Giorgio te fascinează prin felul în care povestește despre ce a trăit, cum interacționează cu oamenii și cum se descurcă în orice situație.

De la Olimpiada din Torino la Rădăuți

Înainte de a se alătura echipei Holzindustrie Schweighofer, Giorgio a lucrat în străinătate, în domeniul construcțiilor. „Am lucrat chiar și la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Torino din 2006, ca electrician. Pista de schi fond era deja pregătită. S-au pregătit luminile și tot ce a fost instalație electrică a fost băgată pe sub pământ.  Am lucrat pe stadionul olimpic, iar de la 1 decembrie am trecut la supraveghere și coordonare. Am stat acolo toată luna ianuarie, februarie, martie și până s-a topit zăpada și am demontat totul. A fost un an de zile. Am ca amintire ecusonul, pass-ul și tricoul. Am pus pariu cu cineva și am reușit să fiu acolo. Cunoșteam desen tehnic și vorbeam germana. A fost foarte frumos.”

Dar acasă, în România, totul era așezat: era așteptat de soție și de cei doi copii care mergeau la școală. Auzise că la Rădăuți se va construi o fabrică, însă nu era încă sigur că așa este: ,,Am văzut un container în mijlocul câmpului și nu mi-a venit să cred. Știam că în România nu există atâta seriozitate…”. Dar apoi totul s-a legat.

Oaia neagră

Mai întâi, Giorgio a lucrat la construcția hotelului The Gerald’s din Rădăuți, mai exact la construcția parcării. „Puneau asfalt pe lut! Am ajuns să fiu ca oaia neagră. Urmăream documentația și în paralel urmăream lucrările. Nu se întâmpla ce trebuie. Puneau asfalt pe lut și le-am zis că trebuie scos: «aici trebuie să scoateți jumătate de metru, să puneți balast, apoi să puneți piatră spartă, să se taseze și apoi să puneți asfalt»…«Hai dom’le, ce…. ne înveți tu meserie?» – mi-au zis. Și le-am replicat: «Nu. Doar urmăresc documentația semnată de dumneavoastră.»”

Apoi, Giorgio, s-a implicat pas cu pas la construcția fabricii de cherestea: de la excavări, la betonări, la construcția halelor și la montarea utilajelor de ultimă generație. În toamna lui 2007 i s-a spus: „George, avem nevoie de tine la hala de tăiere”. Și de atunci Giorgio conduce activitatea secției de tăiere.

2pac la ringtone și lucrul cu oamenii

Lucrul cu oamenii este mereu o provocare. Pentru Giorgio este un mod de viață și are amintiri interesante pe care ni le împărtășește: „Țin minte că în toamnă s-au mutat birourile, din centrul orașului, aici la fabrică. Intru în birou și îmi sună telefonul. Aveam 2pac la ringtone. O colegă foarte tânără m-a întrebat: «Ce muzică asculți tu acolo, măi?». M-am adaptat mereu și am încercat să înțeleg mentalitățile, diferențele de opinie și tinerele generații. La Holzindustrie Schweighofer nu mi s-au consolidat doar cunoștințele tehnice, ci și cele  despre interacțiunea interumană.

Acum sunt la vârsta la care formez oamenii. Noii angajați îi formăm stând între 3 și 6 luni pe lângă o persoană deja calificată. Eu, cu conservatorismul omului care e poate prea bătrân, chem oamenii la mine, îi învăț, le arăt, le povestesc, le explic de la lucruri elementare la cele mai complicate. Îmi place să înțeleg lumea și să stau să discut cu oamenii, să le descopăr valorile, nevoile și să îi ajut cât se poate.”

Când la lucru te simți ca într-o familie

Se întâmplă ca uneori la lucru să îți petreci mai mult timp decât acasă și atunci e important să construiești un mediu în care ai o siguranță, știi că ești ascultat și înțeles. Așa se întâmplă și în echipa lui Giorgio:

„Înțeleg foarte bine când te confrunți cu probleme de sănătate. Sau, dacă acasă ai o problemă, anunță-mă ca să mă reorganizez. Dar tu mergi și rezolvă situația. Nu o să îți poți face bine treaba aici dacă ești cu mintea la problemele de acasă și nici acolo nu poți să ajuți dar nici aici nu te concentrezi,” povestește Giorgio, cu un ton sincer și părintesc. Și ești convins că așa stau lucrurile. 

Pentru Giorgio, asigurarea sănătății stă pe picior de egalitate cu nevoia de educație continuă:

„Dacă cineva vrea să facă orice școală, orice curs, îl sprijin cât pot. E important ca oamenii să fie înțeleși și ajutați și depun eforturi prin care să își îmbunătățească practicile, chiar dacă la un moment dat există riscul ca cei mai buni oameni să plece. Și s-a întâmplat asta. Însă se mai întâmplă ca cei care pleacă să îi recomande pe alții. Ăsta e un semn că ceva facem bine aici. Cei care sunt aici mai de mult apreciază seriozitatea plăților: ziua de salariu, e ziua de salariu, fără nicio întârziere. Apoi firma oferă cursuri de formare, dar și asigurare privată de sănătate, tichete de masă și transport la fabrică. Ai o siguranță a locului de muncă. Beneficiile oferite sunt cu mult peste media pieței, iar cei care au o anumită vechime în muncă știu și apreciază asta cel mai bine.”

Criza. Ce faci când afacerea ta se schimbă din jumătate în jumătate de oră?

În 2008 lumea era zguduită de criza economică. La începutul lui 2018 se vorbește despre o altă criză economică. Pe piața lemnului prețul materiei prime din România a crescut enorm și criza de resursă se manifestă deja, afectând companiile din sectorul forestier.

O reclamă difuzată în străinătate, pe care Giorgio o văzuse acum mulți ani, spunea așa: «Ce vei face dacă afacerea ta se va schimba din jumătate în jumătate de oră? Azi e coafor, apoi magazin și sală de conferință».  Iată cum o reclamă bine gândită îți poate da idei: „În orice meserie și în orice lucru trebuie să îți faci o recalificare, să vezi ce mai e nou, ce faci, cum faci, de ce faci – asta pentru a merge înainte. Trebuie văzut și ce e bun din spate pentru a fi păstrat.”

„În 2008 am acceptat ca provocare discursul proprietarului Grupului Schweighofer despre criză. Exista un plan de afaceri, dar economia mondială a fost lovită. Atunci, în fabrici se pierdea 1 milion de euro pe săptămână. La acel moment, când peste tot se reducea producția, Holzindustrie Schweighofer a mai deschis o fabrică și patronul a zis: «Eu risc și mergem mai departe. Cine vrea să ne întâlnim la sfârșitul anului, bine. Eu chiar mă rog să fim mai mulți colegi.» Pentru mine a fost o provocare să accept și să merg mai departe”, își amintește Giorgio, ca și cum totul s-ar fi întâmplat ieri.

Poate părea o risipă de timp

Holzindustrie Schweighofer sprijină o clasă profesională la Colegiul Tehnic Grigore Cobălcescu din Moinești (jud. Bacău). Pe lângă renovarea unui internat și a unui laborator, compania oferă și burse elevilor, în funcție de notele obținute, aceștia putând primi până la 700 lei/lună, pe lângă cei 200 lei oferiți de stat. Anual, cei 14 viitori electricieni și 14 viitori mecanici își desfășoară programul de practică în fabricile Holzindustrie Schweighofer.

Am văzut copii interesați, dar interesul îl creăm și noi prin felul în care facem lucrurile

Giorgio le spune părintește: „Voi să lucrați, să încercați și să întrebați. Dacă greșiți, spuneți că ați greșit, că e bine. Veți fi îndrumați și veți ști cum să faceți bine. Unde veți merge veți fi întrebați: ce știți să faceți? Ceva în viața asta trebuie să facem cu toții. Voi învățați o meserie, dezvoltați o pasiune și cât sunteți aici, învățați.”

„Experiența își spune cuvântul și e bine să o împărtășești.” spune Giorgio, cu înțelepciunea omului trecut prin viață, și continuă:  „Rolul meu acum e să formez tineri, cu responsabilitate și dedicare. Acord timp și le povestesc multe. Poate părea o risipă de timp. Dar mi-am pus problema în felul următor: eu am doi copii, dacă eu tratez tineretul în alt mod, cum vor fi tratați copiii mei? Singurul lucru pe care îl cer elevilor veniți în practică e să îmi arate că au învățat ceva.”

Să îi dai mereu de lucru

Întrebat despre ce sfat ar da tinerilor pentru a-și asigura succesul în carieră, Giorgio subliniază hotărât: „Sfatul pe care l-aș da, valabil în orice meserie: dacă tu ai un grad de conștiință creat și educat, să perseverezi cu pasiune. Sunt oameni care au o pasiune – și e tare bine să o valorifice. Acești oameni consideră că o viață întreagă nu au muncit. Ajung la pensie și au mult timp la dispoziție, dar nu se blochează pentru că știu ce să facă în continuare. Rețeta e simpla: mintea omului trebuie să fie ocupată, trebuie să îi dai mereu de lucru.”