Studenții încheie încă un stagiu de practică la HS Rădăuți

S-a tras linia după ce zece studenți din cadrul Universității Ștefan cel Mare din Suceava au încheiat stagiul de practică efectuat în perioada aprilie-iunie, prin intermediul <link no_cache ro responsabilitate schweighofer-initiative-pentru-romania detail radauti-primavara-aceasta-au-inflorit-bobocii.html>INDIP -  Învață din practică, stagiu desfășurat în urma unei convenții realizate între instituția de învățământ, Camera de Comerț și Industrie Suceava și fabrica Holzindustrie Schweighofer din Rădăuți.

Cele 90 de ore petrecute în departamentele de contabilitate, logistică, resurse umane, PSI, SSM, juridic-arhivare, suport aprovizionare și vânzări, le-au oferit studenților ocazia să înțeleagă specificul activității firmei și aspecte concrete și operaționale. Alte zece ore au fost alocate pentru întocmirea caietului de practică.

Sorina Răuțu, managerul de resurse umane din cadrul <link ro compania unitati-de-productie radauti.html>fabricii Rădăuți și tutore al programului vorbește cu drag despre învățăcei: „La începutul programului erau mai timizi dar după ce au fost împărțiti pe grupe și li s-a explicat mersul lucrurilor la noi, implicit aspectele organizatorice (spațiul de lucru alocat, personalul implicat, transportul și masa de prânz), studenții au devenit mai degajați și s-au integrat în colectivul nostru.”

Pe parcursul programului derulat la Holzindustrie Schweighofer Rădăuți (HS), săptămânal au avut loc ședințe de feedback, astfel încât programul să se plieze pe așteptările și nevoile studenților. În plus „erau necesare și discuții pe parcurs în urma cărora le-am oferit tot sprijinul și le-am transmis toate informațiile pe care le dețin astfel încât studenții să găsească singuri soluțiile pentru cerințele din caietul de practică,” adaugă Sorina.

Practică pe bune

În prima zi petrecută la sediul firmei din Rădăuți studenții au beneficiat de instructajul PSI și SSM și au vizitat fabrica. Pe parcusul orelor petrecute în colectivul HS, tinerii au avut parte de toată susținerea angajaților firmei, au primit informații necesare pentru întocmirea proiectului de practică și au învățat aspecte concrete din fiecare departament.

Ovidiu Biciușcă, practicant, a detaliat: „am învățat că atât membrii departamentului de resurse umane, cât și cei ai SSM și PSI trebuie să îndeplinească toate nevoile curente ale organizației, precum și să implementeze directivele managerilor, respectând în același timp legislația aferentă fiecărui departament în parte. Am învățat cum se face instruirea SSM și PSI și am văzut care sunt activitățile curente pe care le desfășoară zilnic responsabilii acestor două departamente.”

În cadrul departamentului de resurse umane Ovidiu a învățat, printre altele, „modul în care se face recrutarea personalului, felul în care se face un interviu de angajare, utilizarea programului Revisal, modul de calcul al salariului, precum și diverse operațiuni curente specifice departamentului HR.”

Pe lângă activitățile din departamentul de resurse umane, Dorina Harviștiuc, participantă în programul INDIP, a participat activ la viața de zi cu zi din companie. „Am introdus în programul SUMAL AGENT avize de intrare și de ieșire a mărfii, am ștampilat NIR-uri, am ordonat, am verificat și am scanat documente,” povestește ea. „La departementul vânzări am ordonat și anexat declarații vamele la facturi, am introdus în programul TICOM facturile și avizele care însoțeau facturile privind marfa exportată.”

Efectuarea unui stagiu de practică reprezintă un avantaj major pentru un tânăr absolvent care aplică pentru un post vacant. Sorina Răuțu explică: „De regulă, când facem recrutări, în cazul tinerilor absolvenți fără experiență în câmpul muncii, acordăm importanță stagiilor de practică efectuate pe perioada studenției, mai ales dacă acestea au fost făcute pe bune, cu implicare și responsabilitate.”

Un exemplu de succes

Andreea Ștefana Stoica este inspector de resurse umane în cadrul fabricii din Rădăuți. Primul ei contact cu Holzindustrie Schweighofer a fost chiar interviul pentru participarea la un program de practică derulat pe parcursul a două luni în vara anului 2016.

„Faptul că Andreea provine ca salariat în urma unui proiect de practică este un lucru îmbucurător și ar trebui să fie un model pentru orice student,” apreciază Sorina, superiorul ei direct. „Sunt foarte încântată că de ambele părți a existat dorința de a finaliza programul de practică printr-un contract și acum avem parte atât eu cât și ea de o colaborare benefică.”

Angajată la doar 22 de ani, Andreea Ștefana nu avea o experiență de muncă și, mai mult, studiase un domeniu diferit. „Practic experiența mea era zero pentru că am urmat studii de altă specialitate, puțin diferită, cu toate că era în domeniul uman,” spune Andreea. „Mă gândeam că voi face un doctorat în litere, dar când a venit propunerea de angajare, am acceptat imediat. Atunci am simțit că implicarea mea pe perioada celor două luni de practică a fost apreciată și am lucrat cu folos.”

Întrebată despre rețeta de succes al oricărui student practicant pentru a fi luat în considerare ca potențial candidat, Andreea Ștefana înșiruie: „punctualitatea, seriozitatea, înțelegerea, bunăvoința, bunul simț, dorința de a învăța – acestea sunt niște calități de bază, cred eu, dar sunt apreciate și alte aspecte ce se pliază pe specificul activității fiecărui departament în parte.”

Se poate ca un tânăr fără experiență să fie angajat într-o poziție importantă dintr-o fabrică cu peste 500 de salariați? Răspunsul este afirmativ, iar în cazul Andreei Ștefana, Sorina subliniază: „Felul de a se implica și seriozitatea de care a dat dovadă, alături de alte calități, a recomandat-o pe Andreea Ștefana să devină colega mea. Ea este învățăcelul meu de succes și de suflet.”

Diferențele de generații într-un colectiv – o evoluție

În cadrul programelor de practică, managerul de resurse umane al fabricii din Rădăuți sesizează diferențele dintre generații: „Dacă e să compar cu persoane care au deja spre exemplu zece ani de experiență aici, generațiile care vin după noi sunt mult mai înclinate spre a se folosi de tehnologie foarte des. Cu toate acestea, tinerii sunt dornici să învețe și conștientizează faptul că simpla lor implicare în acest program de practică înseamnă mult în cariera pe care o vor urma.”

De asemenea, Sorina a remarcat că tinerii „pun foarte mult accent pe binele propriu, pentru că sunt mai individualiști. Și, da, se pot adapta când intră într-un colectiv, dar și colectivul se pliază din mers. La noi, ei au văzut cum lucrăm în echipă și li s-a parut un lucru minunat.”

Gabriela Fundu, studentă practicantă spune că „persoanele cu care am intrat în contact au fost răbdătoare, și-au alocat din timpul lor pentru a-mi explica mie toate nelămuririle pe care le aveam și pentru a mă învăța lucrurile noi pe care acum le-am deprins în urma acestei experiențe,” iar Corina Bujdei ne-a spus la finalul programului că la HS „în general, colectivul este unul deschis şi cu simţul umorului.” Ioana Georgiana Ciorbă spune că „implicarea personalului HS a fost una destul de bună, ba chiar mereu ne întrebau cum suntem, daca ne simțim bine aici și dacă avem nevoie de ajutor.”

Sorina Răuțu recunoaște că implicarea în acest proiect și interacțiunea cu tinerele generații îi asigură o evoluție personală. „Întotdeauna găsești ceva de îmbunătățit la tine ca persoană, iar atunci când iei contact cu atâtea persoane noi și de vârste diferite și care care își expun punctul de vedere, poți și tu să lucrezi acolo unde constați că mai ai de lucrat.” Mai mult „uneori primești întrebări care te solicită și te determină să vezi anumite situații din alte perspective, la care tu probabil nu te-ai gândit până la acel moment. E o învățare continuă pentru tine ca specialist, e o evoluție.”

Programele de practică – un câștig pentru toți cei implicați

Lucian Gheorghiu, director executiv al Camerei de Comerț și Industrie Suceava, consideră că „Implementarea programelor de practică a cunoscut o dinamică ascendentă. Efectele acestora sunt foarte benefice pentru toți actorii implicați în proces,” spune el.  „Pe de o parte mediul academic trebuie să cunoască nevoile mediului economic, iar pentru mediul economic este important să cunoască resursa umană. Acest parteneriat este cel mai bun instrument pentru adaptarea la nivelul și așteptările angajatorilor și pentru pregătirea corespunzătoare pentru etapa integrării în muncă a resursei umane.  Nu în ultimul rând, camerele de comerț păstrează un rol activ de mediator și facilitator în relațiile dintre toate cele trei părți.”

Camera de Comerț și Industrie Suceava s-a implicat în activitatea de identificare a celor 25 de parteneri de practică în programul INDIP, de organizare și derulare a programelor de învățare la locul de muncă, inclusiv de activități de tip întreprindere simulată.

Sorina continuă: „Pentru mine personal a fost o experiență plăcută căci am sesizat că mai am de oferit multe din ceea ce am învățat în cadrul celor 12 ani de activitate la Holzindustrie Schweighofer. Tind să cred că am stofă de mentor, mai ales pe partea de resurse umane.” Cei trei studenți practicanți de la master care au activat în departamentul de resurse umane de care s-au ocupat Sorina și Andreea Ștefana au acum un avantaj major pe piața muncii întrucât „au lucrat îndeaproape cu noi și au învățat o multitudine de aspecte din domeniu.”

De asemenea, din urma proiectului INDIP și „colectivul nostru a primit un vibe tineresc și în același timp a încercat să le ofere un sprijin tinerilor care au avut parte de toată susținerea noastră pentru a finaliza cu succes acest program,” a precizat în final tutorele programului.