Cu mult timp în urmă acoperită de păduri adânci care susțineau o biodiversitate uluitoare și reprezentau un habitat pentru numeroase animale sălbatice, peisajul Europei este acum în mare parte un amestec de „junglă” urbană și un mozaic de culturi agricole și pășuni. Activitățile și nevoile umane – în special nevoile pentru locuire, agricultură și transporturi – au condus treptat la despăduriri pe parcursul istoriei, iar țările europene sunt acum dornice să-și protejeze și să-și recupereze pădurile și viața sălbatică.
Un nou studiu, coordonat de cercetători de la Universitatea Humboldt din Berlin, a condus la prima hartă completă a ultimelor păduri primare din Europa. Aproximativ 1,4 milioane de hectare (mai puțin de 1% din suprafața forestieră a Europei) au fost cartografiate după o analiză atentă a sute de lucrări științifice și a chestionarelor completate de peste o sută de cercetători și experți ai ONG-urilor.
Ce sunt pădurile primare?
Studiul s-a concentrat pe cele mai valoroase habitate din punct de vedere al biodiversității, cunoscute de către public și mass-media ca „păduri virgine”. Noțiunea de pădure virgină, cu aura sa ce sugerează imagini medievale rupte din basme, este de fapt o noțiune științifică limpede, care se referă strict la pădurile complet neatinse. Suprafețele în chestiune se înscriu pe o paletă mai largă.
Astfel, echipa a folosit definiția Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Organizației Națiunilor Unite (FAO) pentru „pădurile primare”, care surprinde mai multe niveluri de „naturalețe”. Practic, aceasta acoperă, în Europa, pădurile neatinsă de intervenția umană în ultimii 60 de ani, care și-au menținut structura inițială. În harta rezultată sunt incluse păduri primordiale, virgine, cvasi-virgine, seculare și păduri neatinse de multă vreme.
Majoritatea pădurilor primare incluse în studiu sunt situate în Europa de Nord și de Est – dintre acestea, 0,9 milioane de hectare doar în Finlanda. Mai mult de 51.000 ha în România au fost incluse în studiu, cu mențiunea că în Carpați există încă zone care ar putea să găzduiască păduri primare. (Organizațiile locale avansează suprafețe de până la 250.000 ha.)
Pădurile primare existente au nevoie de protecție
Deși știrea este într-adevăr încurajatoare – suprafața totală este mult mai mare decât se credea anterior, conform autorilor – studiul atrage atenția că lipsa unei protecții adecvate reprezintă un risc semnificativ pentru despăduriri. Din suprafața totală cartografiată, 89% este într-adevăr sub o formă de protecție de către autoritățile de stat, dar mai puțin de jumătate (46%) este strict protejată, ceea ce înseamnă că recoltările sunt permise pe mai mult de 700.000 ha de păduri primare. Țările balcanice și estice, inclusiv România, au fost identificate în această privință.
Pentru că este o companie responsabilă, Holzindustrie Schweighofer se asigură că tot lemnul pe care îl prelucrează provine din păduri administrate durabil și nu acceptă livrări de buștean din păduri virgine, parcuri naționale sau areale strict protejate. Introdusă în 2015 și unică în acel moment în industria lemnului din România, această măsură face astăzi parte din planul amplu de acțiune pentru protejarea pădurilor, susținut printr-o arhitectură complexă de securitate a lanțului de aprovizionare.
Mai multe detalii:
Sabatini, F.M. et al. 2018. Where are Europe’s last primary forests? Diversity and Distributions. doi:10.1111/ddi.12778
